Vorbind de gară (creative writing) – Alexandra Gherasim

Cu toţii spun referitor la gară… că strânge cele mai frumoase amintiri… și că unește multe suflete. Ei spun că e cel mai fericit loc și totodată cel mai sincer. Eu îl desconsider. Gara, mai degrabă, îmi fură oamenii frumoși pe care am avut ocazia să îi cunosc în viaţă și îi readuce doar când are chef. Îmi răpește atât suflete dragi cât și amintiri. Este așa de egoistă – păstrează pentru ea fiecare centimentru de fericire lăsându-ţi ţie doar amintirea – ea se hrănește cu fericirea aia. Gara e atât de instabilă și confuză. E iluzorie și nu urmărește nimic de lungă durată… nu e de mirare că nimeni nu rămâne acolo definitiv. Am lăsat și eu amintiri aici, destule cât să-mi justifice cuvintele scrise. Am lăsat peronului și trenului, am lăsat în compartiment și am lăsat peste tot, cu fiecare pas pe care l-am făcut, o energie, o amprentă, ceva ce pe mine mereu mă tulbură și nu pare vreodată c-o să uit. De asta nu-mi plac mie gările.

Comentarii

comments