Mișcarea studențească – de la mișcările de stradă din 1956 la „Golaniada” și ANOSR

Golaniada

Cu o istorie de peste 130 de ani în spate, mișcarea studențească a ajuns să fie „o constantă a vieții universitare moderne”, așa cum este descrisă chiar de către alianța care, astăzi, reunește 95 de organizații studențești din toată țara – ANOSR. De-a lungul timpului, studenții au dovedit că sunt o parte extrem de importantă a schimbărilor de orice fel din țară și că nu luptă doar pentru drepturile celor de pe băncile universităților, ci și pentru drepturile întregii societăți. [1]

Apariția mișcării studențești în România

Începuturile mișcării studențești se întrepătrund cu cele ale învățământului universitar din țara noastră: odată cu înființarea primelor universități din România, în 1860 la Iași și în 1864 la București, se înființează și primele organizații studențești, care inițial iau forma unor cluburi științifice, create după model occidental. Aceste organizații se concentrau pe latura educațională și profesională, publicau reviste și ziare și organizau evenimente sau proteste.

Odată cu înfăptuirea Marii Uniri, au apărut și o serie de probleme în cadrul mișcării studențești, foarte diverse și care au afectat pe termen lung activitățile studenților. Printre aceste probleme s-au numărat creșterea numărului de universități și, implicit, a numărului de organizații studențești, politizarea unei părți a mișcării studențești și apariția organizațiilor care aparțineau partidelor politice și apariția de organizații studențești ale minorității naționale. Poate cea mai importantă consecință a acestui fenomen este colaborarea mișcării studențești românești cu cea europeană, proces care se regăsește și în zilele noastre.

Instaurarea comunismului și primele revolte

În cronologia mișcării studențești urmează perioada comunistă, marcată de numeroase evenimente, având în vedere că organizațiile independente, neafiliate regimului, sunt interzise în totalitate. Rămân în picioare formele de reprezentare agreate de statul comunist: UTC (Uniunea Tineretului Comunist), UTM (Uniunea Tineretului Muncitor) și UASCR (Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România). Studenții și elevii nu sunt însă indiferenți la problemele societății și ia naștere, astfel, o mișcare disidentă. Zeci de studenți au fost exmatriculați, arestați, chiar bătuți pentru convingerile lor. Cei care aveau astfel de „pete” și nu erau membri de partid aveau șanse minime de promovare.

Cele mai importante evenimente ce au marcat perioada comunistă au fost Protestele studenților din 1956 și Revolta din 1987, premisă a Revoluției din 1989. Primul dintre ele a venit ca o reacție la Revoluția maghiară din același an, singura a statului român. Revendicările studenților erau legate de recuperarea Basarabiei și Bucovinei, pierdute în 1940, și îndepărtarea regimului stalinist din țară. Organele statului au trecut imediat la măsuri de reprimare a manifestațiilor, care s-au sfârșit cu arestări ale studenților implicați și chiar cu bătăi ale celor anchetați.

Studenții și revoltele din 1987 și 1989

Revolta spontană din 1987 de la Iași s-a desfășurat sub sloganul „Vrem lumină să-nvățăm și apă să ne spălăm”. Studenții din inima Moldovei s-au întors în căminele facultăților, după o minivacanță de iarnă și au fost revoltați de penele de curent, camerele neîncălzite și lipsa apei calde. Sute de tineri au demonstrat pe străzile Iașului, până în fața Comitetului Județean al Partidului Comunist. O astfel de manifestație, chiar dacă nu exprima în mod direct „Jos comunismul!” era o formă de luptă împotriva acțiunilor regimului. Astfel, mitingul s-a soldat cu exmatriculări, dar și dispariții ale unora dintre studenții participanți. Revolta studenților nu a fost în zadar, căci la întoarcerea în cămine aceștia au găsit apă caldă și căldură. Această mișcare de protest a reprezentat un imbold pentru ceea ce avea să devină cea mai mare revoluție din istoria României contemporane, aproape trei ani mai târziu.

Revolta studenţilor de la Iaşi în anul 1987

Revoluția din 1989 a fost un eveniment care a marcat toate straturile societății românești, dar cu atât mai mult studențimea, care a fost direct implicată în evenimentele de atunci. De altfel, mișcarea de protest din acea iarnă a pornit dintr-un centru universitar, Timișoara, și a continuat în alte asemenea orașe: București și Iași. Studenții au fost cei care au devenit primii eroi ai revoluției. Ei au fost cei care i-au primit în cămine pe muncitorii aduși din Oltenia pentru a reprima revoluția, și i-au convins să se alăture revoluționarilor. Conform datelor oficiale, 18 studenți și 51 de elevi s-au sacrificat în timpul revoluției pentru victoria celor ce luptau pentru libertate. [2]

Mișcarea studențească și post-comunismul

Un an mai târziu, studenții sunt în același timp martorii și actorii unui fenomen cunoscut drept „Piața Universității” sau „Golaniada”. Cu o durată de 53 de zile și adunând în jur de 50.000 de oameni în fiecare seară, Golaniada este cel mai amplu protest din istoria României și cea mai mare manifestare anticomunistă din Europa de Est, după căderea Cortinei de Fier. Protestele au fost cauzate de nemulțumirea societății vizavi de evoluția vieții politice din România după căderea comunismului. Protestele au fost reprimate brutal, prin aducerea minerilor de pe Valea Jiului, care i-au forțat pe participanți să renunțe la manifestări. În timpul mișcărilor de stradă, Liga Studenților a hotărât ca balconul Universității din București să devină „o veritabilă tribună a democrației”, de unde participanții la protest au putut să-și exprime liber convingerile. [3]

Fenomenul „Piața Universității” din 1990

Lupta pentru drepturi și libertăți a continuat și în următorii ani și s-a accentuat în 1995, anul în care studenții au simțit nevoia unei organizații care să coordoneze implicarea lor civică. 4 ani mai târziu ia naștere ANOSR, care este unica federație studențească din România recunoscută și reprezentată la nivel european.

Articol redactat de Laura Iacob

[1] http://www.anosr.ro/istoric/

[2] Studenții și Revoluția română din decembrie 1989, http://www.anosr.ro/studentii-si-revolutia-romana-din-decembrie-1989/

Comentarii

comments