Poate te vei speria sau chiar mira de ceea ce urmează, dar sper că o să te încânte la fel de mult cum mă fascinează pe mine, în fiecare seară, să îți văd buclele întunecate cum se revarsă pe față, lăsând să iasă la ivire acele două pietre de chihlimbar, pe care aș da la schimb luna, stelele și mările doar ca să știu că o să am cât mai mult timp alături ele.
Dacă e vorba de credință, tu ai fost strigătul de vară la lună și cu o cruzime amară doar mi-ai apărut demult pe o fereastră virtuală. Totuși, ca în basme, protagonistul nostru trebuie să aștepte până la momentul potrivit, în cazul meu până la fix…21 de ani. Atunci când puteam să îți ofer îndeajuns de mult calm, când puteam să zâmbesc din nou ca o copilă și atunci când ai putut și tu să mi te arăți vrednic în al meu mic univers. Până la urmă nu sunt o prințesă mironosiță, ci o regină de negru, iar tu nebunul de alb. Am fost capturată într-un moment aburit de declarațiile mele făcute cu nici o oră în urmă către fete, că tu te afli ,,undeva aruncat într-un colț de lume pus într-un abis de gunoaie unde nu m-aș gândi să caut și de aș încerca ar trebui de 1000 de ori să trec”, însă am avut dreptate, că, până la urmă, pe Piezișă ne-am găsit…
Acuma, poate nu știu nici până în ziua de azi de câte ori ai mutat Feleacul ca să mă poți pune sub vraja asta, dar la mine îți spun a fost inconștiență pură! Am făcut ceva ce nu prea e la prima intuiție în situații de genul, am fost eu însămi. Și, uite că a mers! Fiecare gest, fiecare tachineală, fiecare zâmbet și surâs au venit dintr-un loc care doar prin ochii tăi au putut fi reflectate raze de soare. Dar acuma, cum spune și melodia pe care mi-o dedici măcar odată pe săptămână la chitară, ,,când se-ncruntă ți-aduce furtuna”(Bosquito – Femeia), nu a fost totul roz, poate din masochism spun asta ori din nebunie pură, totuși afirm că mă bucur. Am preferat să ne arătăm toate culorile mai repede în relație, să trecem mări necunoscute și să ne balansăm de câteva ori spre abisul pierzaniei. De altfel, am învățat să ne ținem mai strâns unul de altul, cum să nu fim cel care apasă trăgaciul la durere și cum să mânuim emoțiile unul altuia atunci când ne trezim într-o furtună care ne aduce bezna la nivel de judecată.
Mi-ai arătat lucruri pe care nu le-am văzut până acuma, cum ar fi cea mai bună zi după un examen luat de dimineață este un grătar la munte, ori cum este bine să mă apreciez că încerc, chiar dacă pe moment pare că sunt olimpică doar la lucruri proaste. Mi-ai dat aceeași bucurie pe care o văd pe chipul tău când mănânci mâncarea pe care ți-o fac, urmată de încântarea pe care o ai la realizarea că doar tu ești cel privilegiat. Mă bucur că am ajuns să ne maturizăm împreună și să țipăm ca două curci, doar pentru că ai impresia că eu te fur la Monopoly și tu pe mine la Rummy.
Și aștept… Aștept să-mi aduci flori pe care să le usuc, să le așez cu grijă lângă restul, să ne luăm în brațe, să dansăm, să-mi cânți balade în toi de noapte, să cucerim munți și poteci doar să vedem câte un apus, să stăm cu inima în dinți când la fotbal ne uităm, să povestim zile și nopți de ce se întâmplă în lume, momentele când intrăm pe ușă în casă cu o figură vinovată că iar am cumpărat prea multe cărți și mai ales expresile pe care le ai când primești cadouri inedite ca acestea, pe care le meriți că tu ai schimbat 13 să fie cu noroc.
Te iubesc așa cum ești și te voi iubi așa cum vei fi <3
Cu drag iubita ta,
pentru al meu brummy, ST
–
Articol redactat de Bianca Barna
