Am auzit de multe ori întrebarea „ce este iubirea, de fapt?”. Și, de cele mai multe ori, nu am avut la mine cuvintele necesare pentru a oferi un răspuns; și chiar dacă aș fi reușit să adun câteva, probabil nu aș fi știut cum să le așez în așa fel încât să spun tot ce aș fi vrut. Dar m-am putut gândi la mama care s-a asigurat mereu că am tot ce aș putea avea nevoie pentru a mă simți în siguranță. M-am putut gândi la sora mea care a fost întotdeauna la un mesaj distanță, fie că aveam vreo idee trăznită sau pur și simplu voiam să vorbesc cu cineva. Și mereu m-am putut gândi la acei oameni pe care, în absența unui cuvânt mai potrivit, îi numesc prieteni; dar pe care îi simt ca pe o a doua familie.

Luna februarie a devenit în ultimii ani din ce în ce mai mult asociată cu ideea de iubire axată pe aspectul romantic, cu inimioare oriunde te-ai uita, spam de postări și story-uri pe social media sau articole peste articole care sugerează activități și idei de date-uri pentru cuplurile rămase în pană de idei. Indiferent că ai sau nu un partener, că simți sau nu nevoia de unul, ambuscada aceasta constantă de informație poate deveni descurajatoare sau chiar frustrantă: „chiar nu e iubire fără viață amoroasă?”.

Răspunsul este unul simplu: ba sigur că este. Iubirea este în acel mic dejun pe care ai tăi ți-l pregăteau înainte de școală, în pătura aceea de 10 kg pe care o scot bunicile „să nu le fie frig la copii”, în pupicii unui copil de 5 ani când se joacă cu acel cățel de două ori cât el. De asemenea, iubirea este în mesajul de ziua mea pe care mi l-a scris o prietenă și aproape m-a făcut să plâng, în îmbrățișările-închisoare din care prietenul acela de aproape 2 metri nu îmi dă drumul și în răbdarea colegelor de cameră de a-mi asculta toate tâmpeniile.

Și pentru că vreau să arăt că luna februarie este și despre prietenii care fac viața mai colorată și să contracarez valul de idei pentru date-uri, am venit și eu cu o mică listă de activități faine pentru cei care au chef de puțină distracție în luna iubirii.

Pas la cină romantică, da, la dezastru în bucătărie

Există printre noi oameni care fac cea mai bună mâncare pe care ai gustat-o de la preparatele mamei încoace; de asemenea, există oameni care cumva reușesc să ardă orezul pus la fiert. De multe ori, aceste categorii se reunesc într-un grup de prieteni în care se naște întrebarea: „n-ar fi fain să încercăm o dată să facem [insert unhinged recipe]?”. Well, aș spune că acesta este un moment la fel de bun ca oricare altul pentru a încerca rețetele ălea nebune găsite la 3 noaptea. În cel mai bun caz, aveți ce mânca la final și vă alegeți și cu titlul de Master Chef. În cel mai rău caz, apelare rapidă 112.

Movie marathon (dar cu un twist personal)

I know, I know, destul de clișeic, nimic deosebit în a sta cu orele în fața unui ecran când sunt atâtea alte chestii de încercat. Dar nimeni nu spune că ar trebui să ne uităm ca niște roboței la filmele cu un rating de minim 98% pe Rotten Tomatoes; fă din asta cea mai fun (și probabil stupidă) activitate pe care o poți încerca atunci când nimeni nu are chef de ieșit în oraș. Alegeți filme cu un rating egal cu temperatura camerei frigorifice, faceți comentarii și glume în loc să lăsați liniștea să se strecoare, puneți reguli și provocări care să facă activitatea mai fun (un shot – de apăăăă – de fiecare dată când cineva cântă ca din butoi sau când un personaj vorbește bălării). Totul poate fi amuzant când ești cu oamenii tăi și nu vă luați așa de în serios!

Picasso who?

Voi începe această secțiune prin a menționa că sunt la vreo 2 sau 3 ani lumină depărtare de a fi considerată un om cu talent în ale artelor. Dar asta ar face activitatea și mai faină (ca să nu zic demnă de mila profului de desen din gimnazială).

Cum ar fi dacă, ipotetic, un grup de prieteni ar lua niște pânze de pictură (sau niște foi de desen, nu se fac fițe când bugetul nu este de partea ta) și niște culori (creioane, acuarele) și ar încerca să își facă portretele unul altuia? Sau, tot ipotetic, dacă ar merge la o cafenea unde își pot alege modele de căni pe care să le picteze și să le schimbe între ei? Ar fi un scenariu interesant de testat. Și da, probabil ar ajunge niște portrete cu omuleți cu gât de girafă și ochi de muscă sau niște căni de care ai râde de fiecare dată când bei cafeaua; dar unde ar mai fi farmecul dacă rezultatul nu ar fi atât de specific vouă?

Puțină acțiune ca să simți tinerețea

Ideile de până acum au fost destul de statice, mai ales dacă ai un grup de prieteni mereu în căutarea a ceva mai exciting de făcut sau dacă vrei să încerci ceva nou. Câteva idei pe care le-am adunat ar fi kartingul sau sălile amenajate cu pereți de escaladă pentru zilele în care vremea nu este de partea planurilor mărețe; urcat pe munte sau parcuri de aventură dacă sunt condiții mai favorabile; escape room-uri (alege unul horror dacă tot, să fie treaba treabă), dedicate celor care au o feblețe pentru proiectele în echipă.

Orice, dar cu cine trebuie

Cele anterior menționate sunt doar câteva idei care mi-au fugit și mie prin cap când mă gândeam ce ar fi interesant de făcut cu prietenii. De multe ori, totuși, ajung cu prietenele la o cafea și o discuție despre viață pe la ceva terasă random sau în camera de cămin cu o oală de paste suficient de mare încât să hrănim jumătate de palier și suficiente subiecte dubioase de discutat încât devine uneori questionable; și de fiecare dată mă gândesc că nu aș vrea să fiu nicăieri altundeva. Pentru că, la urma urmei, atâta timp cât acești oameni sunt lângă mine cu acel zâmbet larg pe buze și acea sclipire în ochi care anunță cea mai proastă glumă de la Ștefan cel Mare încoace, pot să fiu oriunde; a doua mea familie va avea oricum grijă de mine.

Articol redactat de Bianca Fodor

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *