Se apropie perioada alegerilor europarlamentare. Pe 9 Iunie suntem chemați să ne exprimăm votul asupra viitorului european. Alegerile europarlamentare reprezintă un moment crucial pentru viitorul Uniunii Europene, oferind cetățenilor din toate statele membre ocazia de a-și alege reprezentanții în Parlamentul European. Cu toate acestea, importanța acestor alegeri le face și o țintă principală pentru diverse campanii de dezinformare. Într-o eră digitală, unde informația circulă rapid și se duce spre o masă importantă și numeroasă de oameni, se folosesc tactici sofisticate de dezinformare pentru a manipula opinia publică, a influența rezultatele electorale și a destabiliza încrederea în procesele democratice.
În acest articol vă vom arăta metodele cele mai des folosite în dezinformarea publică, dar și metode de fact-checking și platforme unde puteți verifica autenticitatea informațiilor.
O să începem cu tacticile de dezinformare, dintre care cele mai întâlnite sunt:
- Misinformation – informație greșită neintenționat;
- Malinformation – informații adevărate folosite cu intenția de a dăuna;
- Disinformation – informație greșită intenționat, menită să creeze daune.
Scopurile dezinformării sunt acelea de a da informații greșite, de a submina încrederea într-un anumit candidat sau a mai multor candidați și de a modifica în general încrederea publicului referitor la un anumit subiect.
Acum că am aflat ce este dezinformarea și cum se manifestă ea, uitați și criteriile de identificare după care ne dăm seama dacă informațiile sau știrile sunt adevărate sau nu.
Printre criteriile de identificare se enumeră:
Citirea conținutului știrii / articolului
pentru a înțelege conținutul, respectiv verificarea dacă titlul corespunde știrii respective.
Identificarea sursei
Când ne referim la identificarea sursei, ne referim la URL-ul folosit de site, verificăm cine deține site-ul, ne uităm să vedem ce instituție media a publicat știrea și cu ce scop, respectiv verificăm design-ul site-ului.
Credibilitatea conținutului
Pentru verificarea credibilității unui conținut, verificăm întâi cine este autorul articolelor, ce surse folosește acesta, dacă sunt surse de încredere sau surse obscure și nu în ultimul rând, parcursul său profesional de la început până în prezent. Un autor este credibil atunci când putem verifica ușor ce a publicat acesta în trecut.
Credibilitatea sursei pe rețelele sociale
Verificăm credibilitatea sursei prin bifa de pe contul de Instagram. Dacă aceasta nu are o bifă, cel mai probabil este o sursa care necesită mai multă atenție din partea noastră; poate fi o sursă falsă sau un bot.
Evaluarea critică a informației
Prin evaluarea critică ne referim la verificarea logicii informației, analiza conținutului respectiv, verificarea unor anumite greșeli gramaticale, de punctuație sau de ortografie și dacă se face abuz de folosirea exagerată a majusculelor. Folosirea emoțiilor negative cum ar fi alarmism, titluri șocante sau incredibile mai pot da de gol o știre falsă. Când evaluăm critic o știre, ne punem întrebarea dacă este de actualitate în raport cu data publicării articolului sau este vorba de o știre mai veche recontextualizată? Mai verificăm sursele știrii, veridicitatea declarațiilor actorilor politici sau ale experților dacă este cazul, trimiterile să fie către surse credibile și verificabile și nu în ultimul rând, dacă articolul este scris cu ajutorul inteligenței artificiale. Există posibilitatea ca articolul sa fie scris utilizând web scrapers, adică boți care caută articole conținând anumite cuvinte cheie și rescriu informațiile sau știrile pentru a evita acuzațiile de plagiat, iar rezultatul este postat automat online.
Căutarea inversă a imaginii
Tehnologie care permite urmărirea unei imagini până la sursa originală sau să descoperim imagini similare pe web și a conținutului video în caz de trucaj. Pentru verificarea inversă a imaginii (reverse image search) putem folosi platformele Google Reverse Image Search, TinEye, RevEye, Image Yandex, Image Baidu. În cazul videoclipurilor nu există astfel de instrumente, însă se poate verifica imaginea atașată acestora.
Odată ce am enumerat criteriile de identificare a unei informații, acum vă vom arăta platformele și instrumentele cele mai des folosite prin care informațiile sunt verificate și date fiind adevărate sau false.
Acestea sunt:
- EUvs.Disinfo Home page – EUvsDisinfo
EUvsDisinfo este proiectul emblematic al Grupului operativ East StratCom al Serviciului European de Acțiune Externă. A fost înființat în 2015 pentru a preveni campaniile de dezinformare care afectează Uniunea Europeană, statele sale membre și țările din vecinătatea comună.
- Google Fact Check Tools Fact Check Tools Recents (google.com)
Constau din două instrumente: Fact Check Explorer și Fact Check Markup Tool. Ambele instrumente au scopul de a facilita activitatea verificatorilor veridicității informațiilor, a jurnaliștilor și a cercetătorilor.
- AFP Fact Check | (afp.com)
AFP Fact Check este un departament din cadrul Agenției France-Presse (AFP), o agenție de știri multilingvă, multiculturală, a cărei misiune este de a oferi o acoperire precisă, echilibrată și imparțială a știrilor.
- Factual Factual.ro – Factual • Adevărul din politică
Factual.ro este primul site de fact-checking pe politicile și pe declarațiile publice din România. Implementat de Asociația Funky Citizens, e întreținut voluntar de experți în politici publice, bună guvernare și comunicare.
- Platforma trUE trUE – Adevărul gol-goluț (europa.eu)
Un proiect al Reprezentanței Comisiei Europene în România dedicat combaterii dezinformării. Aduce informațiile mai aproape de toate categoriile de public, prin „traducerea” informațiilor tehnice în mesaje pe înțelesul tuturor.
- Call to action – Dacă vine vorba de instituții publice sau funcționari, mereu să caute sursa sau să verifice instituția care a făcut publică informația.
Whistleblower vs. doar un atac nesusținut
Un “whistleblower” (avertizor) este o persoană care raportează sau dezvăluie publicului informații cu privire la o abatere realizată în context profesional, cu scopul de a ajuta la prevenirea daunelor și la detectarea amenințărilor sau a prejudiciului la adresa interesului public.
În concluzie, cu prilejul alegerilor de pe 9 Iunie, un public bine informat care știe când o informație este adevărată sau nu, care are instrumente și metode de a disemina informațiile false de cele adevărate și care este sigur pe el în ce alegere va face, este un public puternic. Ne vedem la urne!
Articol redactat de Dalia Silaghi și Raul Martin, în colaborare cu Societatea Studenților Europeniști