A doua ediție Creative Camp a adus și concursul ”Writers Wanted”, care, la secțiunea poezie, a avut-o câștigătoare pe Andra Vultur. Pentru că am rămas impresionați de versurile ei, ne-am dorit să te bucuri și tu de una dintre creațiile ei.
Pentru a afla povestea din spatele pasiunii ei, te invităm să citești mini-interviul urmăror:
1. Spune-ne câte ceva despre tine, facultatea și orașul în care studiezi.
Sunt Andra, provin din Fălticeni (județul Suceava) și am în spate aproape 24 de ani de viață. 🙂 Mă regăsesc mereu în natură, acolo cred că îmi este casa, divinizez animalele și îmi place să stau de vorbă ore în șir cu „oamenii mari” pentru că simt că am atâtea de învățat de la ei! Sunt la master în ultimul an la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca și e tare frumos să fii student aici.
2. Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru scris?
Cred că a fost dragoste la prima vedere, dacă e să îl citez pe artistul Ilie Micolov. 🙂 Încă din copilărie schițam poezii și tot felul de povestioare. Odată cu trecerea anilor, se adunaseră din ce în ce mai multe caiete și foi scrise. Am o întreagă colecție care, pentru mine, reprezintă una dintre comorile vieții mele. Un dar oferit sufletului. Nu am în familie scriitori, nicidecum. Cred că pur și simplu inima mea a considerat că asta îmi va face bine și m-a împins să fac acest lucru.
3. Ce reprezintă scrisul și creativitatea pentru tine?
De foarte mulți ani îmi țin un jurnal zilnic și îl pot numi în mod oficial terapeutul meu. Mă descarc enorm de mult atunci când las cuvintele să cadă lejer pe foile de hârtie și de acolo îmi iau o mare parte din energie. Nu am nevoie de cafea și nici de psiholog ca să scap de stările mai puțin bune care mă încearcă uneori. Scrisul îmi dă putere, elan, speranță și idei noi pe care să le valorific de la o zi la alta. Atunci când scriu, simt că sunt liberă, că sunt ca o pasăre a cerului, că pot să îmi întind aripile și să zbor acolo unde-mi doresc să ajung. Asta înseamnă scrisul pentru mine. O descătușare.
4. Ce te inspiră să scrii?
Mă inspiră oamenii buni, căldura sufletească, soarele care e prezent pe cer, liniștea serilor de vară, pomii înfloriți primăvara și timiditatea florilor care încep să iasă la suprafață. Natura îmi este un mentor, căci de acolo îmi iau mai toate resursele. Liniștea, sunetele unor clape de pian, poveștile oamenilor și lucrurile frumoase cu care este înzestrată lumea din jur. Toate acestea mă hrănesc cu inspirație și cu dorința de a mai scrie încă ceva.
5. Ai un mesaj pentru studenții pasionați de poezie, dar care nu au curajul de a-și face talentul cunoscut?
Răbdare și încredere în forțele proprii. Nici eu nu le am adesea, dar trebuie fructificate. Nimeni nu s-a născut învățat, în orice etapă măruntă din viață există un început. Cu toții suntem valoroși și am fost lăsați pe Pământ cu un scop. Drept urmare, căutați-l! Căutați vă scopul, poate prin scris, de ce nu? Știți ce-mi place cel mai mult atunci când îmi transpun emoțiile pe hârtie? Simt că toată lumea îmi aparține și că pot face orice. Eu, spre exemplu, ascult muzică la pian atunci când scriu. Puteți încerca și voi. Iar ca o mică concluzie, nu există o poezie bună sau rea, atât timp cât o faceți.
Desfaceți-vă aripile și permite-ți-vă să zburați. Visați prin poezie!